Muşchii membrului toracic se împart în:
> muşchii regiunii spetei: sunt aşezaţi în jurul spetei, au inserţia fixă pe spată şi
inserţia mobilă pe humerus. Se grupează în:
> muşchi laterali-sunt acoperiţi de fascia scapulară laterală ce se inseră pe
spina scapulară, marginea cervicală, unghiul cervical, marginea toracală şi
unghiul toracal şi ventral se continuă cu fascia brahială. Sunt reprezentaţi
de: supraspinos-este situat în fosa infraspinoasă şi are rol de extensor al
braţului şi tensor al fasciei brahiale;
infraspinos-este plasat în fosa infraspinoasă şi are rol de abductor şi
rotator dinăuntru în afară al braţului;
deltoid-este situat relativ superficial, este format din două porţiuni
convergente spre tuberozitatea deltoidiană: anterioară (la rumegătoare
se inseră pe procesul hamat,iar la cabaline pe tuberozitatea spinei
scapulare prin intermediul fasciei scapulare laterale) şi posterioară-se
inseră pe unghiul toracal şi marginea toracală a spetei;are rol de
abductor şi rotator al braţului, tensor al fasciei scapulare laterale
şiflexor al braţului când lucrează sinergic cu marele rotund;
micul rotund (teres minor)-este situat sub deltoid şi are rol de
abductor şi rotator în afară al braţului.
> muşchi mediali-sunt acoperiţi de fascia capulară medială care este mai
puţin dezvoltată decât cea laterală. Sunt reprezentaţi de:
subscapular-este un muşchi lat de formă triunghiulară (la
rumegătoare este divizat în trei porţiuni) şi se inseră fix pe toată fosa
subscapulară şi mobil pe tuberculul mic caudal al humerusului;
acţionează ca adductor al braţului;
marele rotund (teres major)-este un muşchi lung şi turtit ce se inseră
fix pe unghiul toracal al spetei şi mobil pe tuberculul rotund împreună
cu marele lat dorsal;acţionează ca adductor al braţului şi flexor al
braţului când lucrează în comun cu deltoidul;
coraco-brahialul-este un muşchi alungit învelit de o fascie proprie,
are inserţia fixă pe apofiza coracoidă printr-un tendon lung şi inserţia
mobilă pe tuberculul rotund;are rol de adductor şi rotator din afară în
interior al braţului;capsular-este reprezentat de un fascicul muscular
redus (inexistent la rumegătoare) plasat înapoia articulaţiei scapulo-
humerale de la ,,sprânceana" cavităţii glenoide până sub capul
humeral; are rolul de tensor al capsulei articulare.
> muşchii braţului (sau ai regiunii brahiale)-sunt situaţi în jurul humerusului şi
acţionează asupra antebraţului, au inserţia fixă pe spată sau humerus şi inserţia
mobilă pe radius şi ulnă. După poziţie pot fi sistematizaţi în:
> anteriori ai braţului- sunt reprezentaţi de muşchii
biceps brahial-este un muşchi fusiform care se inseră printr-un tendon pe
tuberozitatea supraglenoidă şi mobil pe tuberozitatea radială medială;
acţionează ca flexor al antebraţului;
brahial-este situat în şanţul spiralat de torsiune al humerusului, se inseră
sub capul articular humeral, tendonul distal trecând peste tendonul
bicepsului brahial şi se prinde pe faţa posterioară a radiusului şi ulnă (la
rumegătoare); acţionează ca flexor al antebraţului;
> posteriori ai braţului-sunt reprezentaţi de muşchii:
triceps brahial-este cel mai voluminos muşchi de la membrul toracic, este
format din trei porţiuni: lungă (se inseră fix pe unghiul şi marginea
toracală a spetei), medială (se inseră fix pe faţa medială a humerusului
sub tuberculul rotund) şi laterală (se inseră pe creasta anconee a
humerusului); acţionează ca extensor al antebraţului când membrul este
ridicat de pe sol şi ca propulsor când membrul este în sprijin pe sol;
tensor al fasciei antebrahiale-este un muşchi lat situat pe partea medială a
porţiunii lungi a tricepsului, este format din două porţiuni: lungă (caudală)
şi lată (cranială); se inseră fix cu porţiunea lungă pe unghiul toracal al
spetei şi cu porţiunea lată pe tendonul muşchiului marele lat dorsal
(latissimus dorsi) şi mobil pe olecran şi pe fascia antebrahială, acţionează
ca protector al articulaţiei humero-radio-ulnare şi extensor al antebraţului.
muşchii antebraţului (sau ai regiunii antebrahiale)-sunt situaţi în jurul
zeugopodiului toracic; sunt formaţi dintr-un corp muscular fusiform şi un
tendon distal. Se sistematizează în:
> muşchii regiunii anterioare cu acţiune proximală-acţionează ca extensori ai
metacarpului şi degetelor, fiind reprezentaţi de:
extensor carpo-radial-este cel mai voluminos muşchi de pe faţa
anterioară, se inseră fix pe creasta epicondilului lateral şi mobil-cu un
tendon, pe extremitatea proximală a metacarpului III) şi acţionează ca
extensor al metacarpului;
abductorul lung al policelui (sau extensorul oblic al metacarpului) este
un muşchi redus plasat oblic pe faţa dorsală a radiusului, are inserţia fixă
pe interlinia radio-ulnară, se prelungeşte cu un tendon fin ce trece peste
tendonul extensorului carpo-radial şi se inseră mobil pe metacarpul II;
acţionează ca extensor al metacarpului.
> muşchii regiunii anterioare cu acţiune distală-sunt reprezentaţi de:
extensor digital comun-este un muşchi cu tendon multifid repartizat
tuturor degetelor şi prezintă, în funcţie de specie o mulţime de variante de
formă. Porţiunea musculară se inseră fix pe creasta epicondilului lateral,
tuberozitatea laterală a radiusului şi ligamentul colateral lateral. Inserţia
distală este pe eminenţa piramidală a falangei a III-a. Acţionează ca
extensor al falangelor;
extensor digital lateral-este un muşchi lung, are aspect semipenat la
rumegătoare (este denumit şi extensor propriu al degetului IV), prezintă
numeroase variante în funcţie de specie,se inseră fix pe tuberozitatea
radială laterală şi pe interlinia radio-ulnară şi se inseră mobil pe faţa
anterioară a falangei I la cabaline şi pe falanga a II-a a degetului IV la
rumegătoare; acţionează ca extensor al falangelor.
> muşchii regiunii posterioare cu acţiune proximală-acţionează ca flexori
ai metacarpului şi falangelor, sunt plasaţi în stratul superficial şi
reprezentaţi de: flexor carpo-radial-este plasat medial în contact cu
radiusul, se inseră fix pe baza epicondilului medial şi se prinde mobil pe
extremitatea proximală a metacarpului III la rumegătoare şi II la
cabaline; acţionează ca flexor al metacarpului; flexor carpo-ulnar-are
aspect fusiform, este situat pe partea medio-caudală a antebraţului, se
inseră fix la baza epicondilului medial şi pe olecran şi mobil pe pisiform;
acţionează ca flexor al metacarpului; extensor carpo-ulnar-este plasat pe
partea latero-caudală a antebraţului, are inserţia fixă pe vârful
epicondilului lateral şi cea mobilă pe pisiform şi, printr-un tendon, pe
extremitatea proximală a metacarpului IV la cabaline sau V la
rumegătoare; acţionează ca flexor al metacarpului.
> muşchii regiunii posterioare cu acţiune distală-sunt plasaţi în stratul
profund, în spatele radiusului şi a ulnei, sub muşchii cu acţiune proximală şi
sunt reprezentaţi de:
flexor-superficial al degetelor-este situat sub scobitură, pe partea
medială a muşchiului flexor profund; este format din două porţiuni:
humerală (se inseră fix pe vârful epicondilului medial) şi radială (se
inseră pe marginea medială a radiusului); cele două porţiuni se unesc
deasupra carpului într-un tendon care alunecă prin marea teacă post-
carpiană şi formează, deasupra buletului, un inel prin care alunecă
tendonul flexorului profund şi se inseră bifurcat pe marele burelet
glenoidian; acţionează ca flexor al falangelor;
flexor profund al degetelor piciorului-este format din trei porţiuni:
humerală (se inseră pe vârful epicondilului medial), ulnară şiradială,
cele 3 tendoane se unesc deasupra carpului într-un tendon puternic care
alunecă prin marea teacă post-carpiană împreună cu tendonul
flexorului superficial; apoi străbate inelul flexorului superficial, străbate
marea teacă sesamoidiană ,apoi dă o inserţie pe falanga a II-a denumită
lamă transversală ce se termină lăţit pe creasta semilunară.
? Muşchii regiunii autopodiale-sunt slab dezvoltaţi la animalele
mari, fiind transformaţi în cordoane fibroase cu rol în aparatul
pasiv; la speciile polidactile sunt bine dezvoltaţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu