3.4. Ţesutul sanguin

3.4. Ţesutul sanguin este singurul ţesut „lichid” din organismul
animal, circulant printr-un sistem închis de vase. Are origine mezenchimală
comună cu a ţesuturilor conjunctive ,dar faţă de care prezintă o serie de
particularităţi. Este alcătuit din:
> substanţă fundamentală;
> elemente celulare structurale (sau figurate).
Substanţa fundamentală este denumită plasmă şi nu are o structură
histologică. Este lichidă, circulă printr-un sistem conductor şi permite elementelor
structurale să se deplaseze în interiorul acestora. Are constituţia unei soluţii de
cristaloizi şi coloizi în care sunt suspendate celule şi fragmente citoplasmatice.
La mamifere şi păsări, celulele sanguine sunt de 2 tipuri: roşii şi albe iar
fragmentele citoplasmatice se numesc plachete sanguine. La mamifere şi om
hematiile sunt anucleate. La păsări, toate celulele sanguine sunt nucleate.. Cele 2
categorii de celule sanguine (roşii şi/sau albe) au preluat denumirea de la aspectul pe
care îl au în sângele proaspăt (globulele roşii sau hematii la mamifere şi/sau
eritrocite la păsări; globulele albe sau leucocite, la ambele clase de vertebrate).
♦ Globulele roşii (hematiile şi/sau eritrocitele) sunt elementele sanguine a căror
denumire provine de la gr. „ eritros „-roşu. Studiate la microscopul optic din
profil au forma unui disc biconcav cu marginile rotunjite; privite din faţă au
formă circulară, cu partea centrală mai clară („ pierderea „ nucleului de aceste
celule este considerată o adaptare, prin diferenţiere extremă, la funcţia de a
umple complet, citoplasma, cu hemoglobină) (forma discoidală este ideală
pentru absorbţia şi schimbul de gaze, iar marginile netede permit rostogolirea
prin lumenul intern al capilarelor).
Durata de viaţă a hematiilor (la mamifere) este de 90-120 de zile.
Biochimic, hematiile sunt alcătuite dintr-un complex coloidal (60 % apă şi
40 % proteine) şi o heteroproteidă-hemoglobina (obţinută din holoproteida-
globina şi pigmentul –hem).
Hemoglobina are proprietatea de a se combina (reversibil) cu oxigenul
transformându-se în oxihemoglobină (la nivelul pulmonului unde concentraţia de
O2 din aerul inspirat este mare) (sângele oxigenat este răspândit în ţesuturi prin
sistemul circulator). Concomitent, hemoglobina participă la transportul CO2 sub
formă de carboxihemogloină de la ţesuturi spre pulmoni.
Numărul hematiilor (exprimat în mii/mm3 sânge) este variabil cu specia (tab. 3.2.)
Tabelul 3.2. Numărul mediu de hematii la diferite specii
(după Papilian V. Şi Roşca Gh, 1978)
Specia
mii/mm3sânge
cal
7 500
vacă
6 000
oaie
10 000
capră
13 000
porc
6 590
câine
6 000
pisică
8 000
iepure
5 000
cobai
5 000
şoarece
9 000
şobolan
8 000
arici
11 000
maimuţă
6 000
găină
3 500
porumbel
4 000
gâscă
2 900
raţă
4 000
Hematiile sunt distruse încontinuu de sistemul circulator şi splină (prin
procese de hemoliză (ieşirea hemoglobinei din eritrocit) şi fagocitoză (distrugerea
eritrocitului de către histiocit în organele hematopoetice şi hematolitice) simultan
trecând, din organele hematopoetice, în sânge, hematiile neoformate.
♦ Globulele albe (sau leucocitele). Denumirea provine de la gr. „leukos”-alb).
Sunt celulele sanguine dispersate printre globulele roşii. La mamifere, există
5 tipuri de leucocite incluse în 2 familii: cu granulaţii în citoplasmă-denumite
leucocite granulare şi fără granulaţii în citoplasmă-denumite leucocite
agranulare.
Leucocite granulare sau granulocitele sunt de 3 tipuri, diferenţiate, prin afinitatea
granulelor intracitoplasmatice pentru coloranţii neutri (leucocite neutrofile), acizi
(leucocite eozinofile) şi bazici (leucocite bazofile).
Leucocitele granulare neutrofile sunt elemente sanguine polimorfonucleare cu
dimensiuni de 10-12 pim, nucleu multilobulat, cu 2-6 lobi de formă şi mărimi
variabile uniţi prin filamente de cromatină. Au proprietatea de afagocita, îngloba
şi distruge bacteriile în citoplasmă). În formula leucocitară, proporţia de
neutrofile este variabilă cu specia (30 % taurine şi ovine; 35 % caprine; 36 %
suine; 60 % ecvine).
Leucocitele granulare eozinofile sunt elementele sanguine de dimensiuni medii
(10-15 jxm), bi-nucleate (2 lobi uniţi printr-un filament de cromatină), granulaţii
intracitoplasmatice egale şi foarte mari mari (astfel încât nucleul are aspect de
bob de zmeură-la cal). Au proprietatea de a fagocita complexele antigen-
anticorp. În formula leucocitară, apar în proporţii variabile cu specia (0.8-8 %
suine; 1.4 % porumbel; 2.1 % raţă; 3 % caprine şi ecvine; 5 % galinacee; 6 %
taurine; 8 % ovine etc).
Leucocitele granulare bazofile sunt elementele sanguine de dimensiuni medii
(10-12 fim). Nucleii sunt mari, ocupă aproape jumătate din masa
intracitoplasmatică, sunt lobulaţi, înmuguriţi în formă de treflă şi umbriţi de
granulele mari cu forme şi dimensiuni variabile. Au tendinţa de a părăsi curentul
sanguin. În forma leucocitară, bazofilele sunt rare şi prezente în proporţie
variabilă cu clasa de vertebrate: 0.1-0.5 % la mamiferele domestice şi 3 % păsări
(1-5 % găină; 2.4-2.7 % la gâscă şi 1.5-4% raţă).
• Leucocite agranulare (denumite agranulocite) sunt de 2 categorii: mici şi
numeroase denumite limfocite şi mai mari şi mai puţin numeroase
denumite monocite.
Limfocitele sunt elementele sanguine produse de organele limfopoetice (splină,
timus, nodulii şi ganglionii limfatici), au dimensiuni variabile (6-8 /um-mici; 8-12
/um-mijlocii şi 12-18 pim-mari) şi conţin un nucleu sferic sau ovoid înconjurat de
o citoplasmă subţire. Monocitele sunt elementele sanguine deformă sferică şi
dimensiuni de 15-25 pim, citoplasmă relativ abundentă cu granulaţii gri-
albăstrui. Nucleii au formă variabilă (ovală, reniformă sau uşor lenticulară) şi
dau impresia că sunt „pieptănaţi” (este modul caracteristic de dispunere a
cromatinei nucleare). În formula leucocitară, proporţia monocitelor este
variabilă cu specia: 0.3-6 % cal; 4-20 % raţă; 6.7-13 % gâscă; 8-17 % găină;
11-17 % taurine şi ovine; 11-20 % suine.
Plachetele sanguine (sau trombocitele) sunt fragmentele de citoplasmă
suspendate grupat în sânge (la mamifere) printre celelalte elemente figurate. Au
dimensiuni de 2-4 Ăim, formă circulară sau ovalară şi o durată de viaţă scurtă în
circuitul sanguin. Un plachet sanguin este format din 2 componente: cromomera
(cromatomera este partea colorată, formată din numeroase granule) şi hialomera
(este partea clară dispusă la periferie). Numărul de plachete sanguine se exprimă
(numeric) în mii/mm3 sânge şi este variabil cu specia: 170-978 ovine; 187-944
caprine; 200-500 cabaline; 260-700 taurine etc.
La păsări se disting 3 categorii de leucocite granulare: eozinofilele şi
bazofilele sunt similare cu cele de la mamifere; heterofilele sunt similare cu
neutrofilele dar diferite, prin prezenţa, în citoplasmă, a incluziunilor în formă de
bastonaşe fusiforme acidofile. Proporţia de leucocite granulare din formula
leucocitară este variabilă cu specia (găină-6-8 % heterofile şi eozinofile şi
respectiv 6-12 % bazofile; gâscă-26.70-43.45 % heterofile; raţă 9 % eozinofile, 8-
10 % heterofile şi 4 % bazofile);
plachetele sanguine sunt deosebite de cele de la mamifere; sunt celule nucleate,
au aspect ovalar sau fusiform şi dimensiuni variabile (5-7 ăxm). Proporţia
plachetelor sanguine este exprimată numeric în mii/mm3 sânge şi varia cu specia
(găină 30-75; gâscă 38-210 şi raţă 67-132).