3.5. Ţesuturile musculare

Ţesuturile musculare sunt formaţiuni histologice alcătuite din celule de
formă alungită denumite miocite sau fibre musculare (netede, striate de tip
scheletic şi striate de tip cardiac)-specializate pentru realizarea contracţiilor
musculare (excitabilitate şi contractilitate) şi substanţă fundamentală. Este
ţesutul foarte bogat vascularizat şi inervat, cu un metabolism foarte intens ce intră
în alcătuirea muşchilor scheletici din structura organismului animal şi a aparatului
de susţinere şi mişcare.
Miocitele sunt celule alungite şi cu formă variată.
♦ Leiocitul (sau fibra musculară netedă) din muşchiul neted este fusiform
(lungime de 50-500 microni şi diametru de 4-8 microni).
*t* Rabdocitul (sau fibra musculară striată de tip scheletic) este cilindrică
(lungime de 5-35 cm şi diametru de 50-100 microni).
♦ Fibrele musculare striate de tip cardiac se dispun în reţea (cu o lungime de
100-150 microni şi diametru de 20 microni).
Din punct de vedere structural, fiecare celulă musculară prezintă o
membrană (denumită sarcolemă) cu structură lipoproteică trilamelară peste care se
dispune, la exterior o membrană de natură conjunctivă. (denumită endomisium).
Citoplasma (denumită sarcoplasmă) conţine organite comune de tipul
reticulului sarcoplasmatic (sau REN) (este foarte dezvoltat şi implicat în
fenomenul de cuplare a excitaţiei cu contracţia musculară în prezenţa ionilor de
Ca+2, mitocondrii, complexe Golgi, lizozomi şi peroxizomi (foarte slab dezvoltaţi)
dar şi organite specifice (microfilamente de actină şi miozină-organizate sub
formă de miofibrile.
Miofibrilele pot fi: omogene (denumite leiofibrile-în fibra musculară
netedă-sau leiocite) şi/sau heterogene (denumite rabdofibrile-în fibra musculară
striată de tip scheletic-sau rabdocite şi/sau de tip cardiac-cardiofibrile).
Nucleul are forma şi mărimea variate cu tipul de celulă musculară, este
mononucleat, plasat central în celula musculară netedă, bombat în celula
musculară cardiacă şi/sau alungit (30-40 nuclei/cm liniar), dispus la periferia
celulei musculare striate de tip scheletic.
Fibrele musculare sunt de trei categorii:
> netede-în ţesutul muscular neted;
> striate-în ţesutul muscular striat de tip scheletic;
> cardiace-în ţesutul muscular striat de tip cardiac.
♦ Ţesutul muscular neted este alcătuit din fibre musculare netede denumite
leiocite-unitatea morfologică, structurală şi funcţională a muşchiului neted.
Fibra musculară netedă are o formă alungită, fusiformă, eventual ramificată (în
artera aortă), capete subţiate şi o porţiune centrală, mai bombată. Dimensiunea
fibrelor este variabilă (în arteriole, unde are rol în reglarea presiunii sanguine
are dimensiuni mici; în peretele uterului femelelor gestante, are dimensiuni
mari: 500 microni lungime şi diametru de 20 microni).
Citoplasma conţine două elemente principale: sarcoplasmă şi miofibrile
(sau leiofibrile). Sarcoplasma este o componentă mai „lichidă” a citoplasmei în
care, se dispun, miofibrilele şi nucleul.
Nucleul ocupă partea centrală şi mai bombată a fibrei (conţine mai multă
sarcoplasmă), are o formă cilindrică, cu numeroase granule fine de cromatină în
interior şi 1-3 nucleoli. Are proprietatea de a se plia în timpul contracţiei
musculare şi de a se adapta la diminuarea dimensiunilor celulei.
Fibrele musculare nedete se asociază în grupe, denumite fascicule (sau
mănunchiuri) ce se asociază şi formează muşchiul neted. În cadrul fiecărui
fascicul, extremităţile a două fibre vecine sunt legate, între ele, printr-o punte de
ţesut conjunctiv cu predominanţă elastică şi reticulară şi se găsesc în dreptul
nucleului leiocitului vecin, formând, în jurul acestuia, o plasă.
Muşchii netezi se întâlnesc în peretele tubului digestiv, alcătuind stratul
muscular denumit musculoasă, al vaselor sanguine, căilor genitale şi urinare.
Ţesutul muscular striat de tip scheletic este format din fibre musculare
striate denumite rabdocite-unitatea morfologică, structurală şi funcţională a
ţesutului muscular striat de tip scheletic. Rabdocitele sunt celule fibrilare lungi,
cilindrice şi cu extremităţile ovoide. Au o lungime de 5-35 cm, diametru 20-100
microni, sunt multinucleate (30-40 nucl ei/mm lungime); nucleii au formă ovalară,
dimensiuni de 10 microni lungime şi 5 microni diametru şi sunt dispuşi sub
sarcolemă.
În sarcoplasmă se găsesc miofibrile (sau rabdofibrile) grupate în
coloanele Leydig care, în secţiune transversală, apar sub formă de câmpuri
poligonale strălucitoare, punctate, grupate şi separate de sarcoplasmă, formând
câmpurile Conheim.
Fibra musculară striată prezintă striaţii transversale ale miofibrilelor,
reprezentate de discurile alternante (clare şi întunecate) care se succed în toată
lungimea miofibrilelor..
> Ţesutul muscular striat de tip cardiac este un tip special de ţesut muscular,
cu asemănări şi deosebiri faţă de ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular
striat de tip scheletic. Se aseamănă cu ţesutul muscular neted, prin prezenţa
nucleului în planul central, dar diferă de acesta, prin neuniformitatea
miofibrilelor. Se aseamănă cu ţesutul muscular striat de tip scheletic, prin
aspectul miofibrilelor, dar diferă de acesta, prin sinciţiul funcţional al
celulelor componente. Este format din fibre musculare care se unesc, între ele,
prin formaţiuni speciale denumite discuri intercalare dispuse scalariform şi
formează striuri scalariforme Eberth.
Fibrele musculare striate de tip cardiac sunt ramificate, anastomozate şi
formează o reţea. Celulele au nucleii ovoizi plasaţi central, lungimea de
100 microni diametrul de 15-20 microni şi numeroase miofibrile alcătuite din
miofilamente. Fibrele miocardiace sunt limitate de o membrană plasmatică
lipoproteică ce vine în contact cu o membrană subţire (echivalentă cu sarcolema).
Ţesutul muscular striat de tip cardiac intră în structura miocardului ce
are proprietatea de a se contracta ritmic şi involuntar.