miercuri, 12 iunie 2013

2.3.3. Muşchii membrelor posterioare

Muşchii membrelor posterioare prezintă o masă musculară dezvoltată în
concordanţă cu rolul pe care îl au în deplasarea animalului. După regiunea pe care
o ocupă,aceste mase musculare,ei se împarte în:
> Muşchii crupei-sunt aşezaţi în jurul oaselor sacrum şi coxal, au una din
inserţii pe aceste oase şi cealaltă pe femur şi sunt reprezentaţi de:
gluteu superficial-este redus până la dispariţie, la rumegătoare, prezintă
o porţiune musculară în forma literei ,,V" (se inseră fix pe unghiul extern
al ilium-ului şi spina sacrală-prin fascia glutee şi mobil pe throcanterul
al III-lea femural) şi o aponevroză (se inseră pe tuberozitatea ischiatică);
acţionează ca abductor al coapse;
gluteu mediu-este un muşchi dezvoltat ce se întinde de la masa musculară
comună până la femur; se inseră fix pe masa comună, faţa internă a
fasciei gluteene, unghiul extern şi intern al ilium-ului, pe jumătatea
medială a fosei iliace externe, ligamentul sacro-iliac superior şi sacro-
sciatic şi mobil pe trochanterul mare caudal; acţionează ca extensor
al coapsei când membrul este ridicat de pe sol şi propulsor şi cabrator
când membrul este în sprijin;
piriform-este reprezentat de o porţiune musculară cu inserţia fixă pe
gluteul mediu şi mobilă pe creasta intertrochanterică caudală;
acţionează ca auxiliar al precedentului; gluteu accesoriu-este un muşchi
de formă triunghiulară, aspect alungit situat sub gluteul mediu şi se inseră
fix pe fosa iliacă externă, în jumătatea laterală şi mobil pe creasta
trochanterică laterală; acţionează ca auxiliar al gluteului mediu.
Muşchii profunzi ai bazinului-sunt plasaţi în contact intim cu oasele
bazinului şi sunt reprezentaţi de:
gluteu profund-este un muşchi scurt ce se inseră fix pe faţa externă a
crestei supraacetabulare şi mobil pe faţa internă a trochanterului mare
cranial; acţionează ca abductor al coapsei;
gemenii bazinului-sunt reprezentaţi de două fascicule musculare reduse
situate între ischium şi tendonul muşchiului obturator intern; acţionează
ca auxiliari ai gluteului profund;
obturator extern-este un muşchi lăţit situat sub gaura obturată ce se
întinde de la conturul găurii obturate până la fosa trochanterică;
acţionează ca adductor şi rotator lateral al coapsei;
pătratul femural-are aspect fusifor, este plasat oblic înapoia femurului
între faţa inferioară a ischium-ului şi faţa posterioară a femurului;
acţionează ca extensor al coapsei;
capsular-este situat între inserţia proximală a muşchilor dreptul femural
şi vastul lateral; acţionează ca tensor al capsulei articulare;
obturator intern-este situat pe planşeul cavităţii pelvine, peste gaura
obturată; se inseră fix pe pubis şi ischium, în jurul găurii obturate, pe faţa
internă a ilium-ului şi mobil în fosa trocantherică. La cal, tendonul trece prin
gaura ischiatică mică şi la rumegătoare, prin gaura obturată; acţionează ca
abductor al coapsei (la cal) şi adductor al copasei (la rumegătoare).
Muşchii coapsei-sunt voluminoşi şi puternici situaţi în jurul femurului:
> craniali-sunt situaţi pe faţa anterioară a femurului:
tensor al fasciei lata- se inseră fix pe unghiul extern al ilium-ului şi mobil-prin
porţiunea aponevrotică-pe fascia lata; acţionează ca tensor al fasciei lata;
cvadricepsul femural-este format din 4 muşchi: dreptul femural (este
situat în partea anterioară a femurului, se inseră proximal în fosetele
musculare de la sprânceana cavităţii acetabulare şi distal pe rotulă);
vastul lateral (se inseră proximal pe marginea şi faţa laterală a femurului
şi distal, pe patelă); vastul medial, se inseră proximal pe faţa medială a
femurului şi distal-pe rotulă); vastul intermediar (este situat între vastul
lateral şi medial, sub muşchiul dreptul femural la care aderă, se inseră
proximal-pe faţa cranială a femurului şi distal-pe rotulă); acţionează ca
exetrnsor al gambei şi propulsor;
> latero-caudali-sunt situaţi pe faţa latero-caudală a femurului:
biceps femural-ocupă partea caudo-laterală a coapsei, se inseră proximal
pe spina sacrală, ligamentul sacro-sciatic, aponevroza coccigiană,
tuberozitatea ischiatică; distal; prezintă 2 porţiuni-cranială ce se inseră pe
faţa anterioară a rotulei şi ligamentul tibio-rotulian şi caudală-se continuă
cu o aponevroză ce se inseră pe fascia gambieră propriu-zisă; din grosimea
muşchiului, se desprinde o bridă fibroasă ce se inseră pe calcaneu, paralelă
cu tendonul lui Achile; acţionează ca extensor al coapsei, propulsor,
cabrator, flexor al gambei şi tensor al fasciei gambiere;
semitendinos-este situat în spatele şi pe partea medială a bicepsului femural
(la cabaline, se prinde proximal pe spina sacrală şi tuberozitatea ischiatică;
la rumegătoare, se fixează pe tuberozitatea ischiatică); porţiunea
tendinoasă se lăţeşte şi se prinde pe creasta tibială; din tendon, se desprinde
o bridă fibroasă care ajunge până la calcaneu care, împreună cu cea a
muşchiului biceps femural se ţes şi formează tendonul intermediar care,
împreună cu tendonul lui Achile, contribuie la formarea corzii jaretului;
acţionează ca flexor al gambei, propulsor şi cabrator; semimembranos-este
situat oblic caudo-cranial, prezintă o extremitate simplă (la rumegătoare) ce
se inseră proximal pe tuberozitatea ischiatică; la cabaline, extremitatea
proximală este dublă şi se inseră pe marginea caudală a ligamentului sacro-
ischiatic; inserţia distală este pe condilul medial al femurului; acţionează ca
extensor al coapsei, propulsor şi cabrator.
> mediali-sunt reprezentaţi de muşchi dispuşi pe două straturi:
> superficial:
graţios-este un muşchi de formă lăţită ce se inseră fix pe simfiza ischio-
pubienă printr-o aponevroză comună cu a simetricului şi mobil-pe
ligamentul tibio-rotulian medial şi fascia gambieră propriu-zisă;
acţionează ca adductor al membrului şi tensor al fasciei gambiere;
croitor-este un muşchi alungit ce se inseră proximal pe fascia lombo-iliacă
şi distal pe ligamentul tibio-rotulian medial; acţionează ca adductor;
> profund:
pectineu-este situat sub muşchiul croitor, se inseră proximal pe marginea
anterioară şi faţa ventrală a pubisului şi distal pe faţa medială a
femurului, în jurul găurii vasculare; acţionează ca adductor al coapsei;
micul adductor-este un muşchi redus ca mărime ce se inseră pe faţa
ventrală a pubisului şi faţa caudală a femurului, la nivelul găurii
vasculare; acţionează ca adductor al coapsei;
marele adductor-este un muşchi lung format din 2 porţiuni (scurtă şi lungă) ce se
inseră proximal pe faşa ventrală a ischium-ului şi distal pe faţa poserioară şi pe
condilul medial al femurului; acţionează ca adductor al coapsei. Muşchii gambei-
sunt situaţi în jurul tibiei şi fibulei şi se sistematizează în:
> anteriori cu acţiune proximală-sunt reprezentaţi de:
tibial anterior-vine în contact cu faţa anterioară a tibiei, sub muşchiul
fibularul al III-lea, se inseră proximal pe fosa tibială, tuberozităţile laterală
şi cranială a tibiei şi distal, tendonul se bifurcă-unul se prinde pe metatars
şi celălalt-pe micul cuneiform; acţionează caflexor al metatarsului;
fibularul III-este reprezentat (la cal) numai printr-o porţiune tendinoasă;
la rumegătoare, este dezvoltat şi situat peste tibialul anterior; se inseră
proximal în fosa musculară cranială a femurului, prezintă un tendon distal
lăţit (la rumegătoare), bifid (la cal) şi se inseră pe cuboid şi tuberozitatea
proximală a metatarsului; acţionează ca flexor al metatarsului (la
rumegătoare şi în aparatul pasiv-la cabaline);
> anteriori cu acţiune distală-sunt reprezentaţi de:
extensor lung al degetelor piciorului-are o porţiune musculară cu aspect
fusiform ce se inseră proximal în fosa musculară cranială a femurului (la
cabaline); tendonul trece pe sub trei inele date de fascia gambieră,
pretarsiană şi premetatarsiană, se unesc în treimea mijlocie a metatarsului
cu tendonul lateral al degetelor piciorului şi se inseră pe eminenţa
piramidală a falangei a III-a; acţionează ca extensor ala falangelor;
extensor lateral al degetelor piciorului-este un muşchi cu aspect fusiform
ce se inseră proximal pe ligamentul femuro-tibial lateral şi fibulă; la
cabaline, tendonul se uneşte cu cel al muşchiului extensor lung al
piciorului în treimea mijlocie a metatarsului; la rumegătoare, este
denumit extensor al degetului IV; acţionează ca extensor al falangelor.
> posteriori cu acţiune proximală-sunt reprezentaţi de:
triceps sural-este reprezentat de o masă musculară voluminoasă situată în
planul superficial al muşchilor gambieri posteriori; este format din 3
muşchi (solear şi gemenii: lateral şi medial al gambei) ale căror tendoane
se unesc şi se inseră pe calcaneu; acţionează ca extensori ai metatarsului
şi propulsori;
> posteriori cu acţiune distală-sunt reprezentaţi de:
flexor superficial al degetelor piciorului-este format dintr-o porţiune
cărnoasă şi o puternică formaţiune fibroasă (la cabaline); se inseră
proximal în fosa plantară şi distal pe calcaneu şi pe marele burelet
glenoidian; acţionează ca flexor al falangelor;
flexor profund al degetelor piciorului-este cel mai dezvoltat muşchi al
regiunii, se inseră proximal pe faţa posterioară a tibiei, se prelungeşte cu
un tendon care, deasupra articulaţiei jaretului, se uneşte cu tendonul
tibialului posterior care, prin teaca mare post-sesamoidiană, în treimea
superioară a metatarsului, primeşte brida tarsiană şi se uneşte cu
tendonul flexorului lung al piciorului;
tibialposterior-este situat înapoia precedentului, se inseră proximal pe
tuberozitatea supero-laterală a tibiei; tendonul se uneşte cu cel al
felxorului lung al halucelui; flexor lung al degetelor piciorului-este un
muşchi cu aspect fusiform ce se inseră sub tars înapoia tuberozităţii
proximale laterale a tibiei; tendonul se uneşte sub tars cu tendonul
flexorului lung al halucelui; cei trei muşchi acţionează ca flexori ai
degetelor piciorului.
Muşchii autopodiului pelvin-sunt slab dezvoltaţi ca şi cei din regiunea similară a
membrului toracic. Un muşchi specific autopodiului pelvin este extensorul scurt
al degetelor piciorului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu