Se afișează postările cu eticheta Muşchii membrelor posterioare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muşchii membrelor posterioare. Afișați toate postările

miercuri, 12 iunie 2013

2.3.3. Muşchii membrelor posterioare

Muşchii membrelor posterioare prezintă o masă musculară dezvoltată în
concordanţă cu rolul pe care îl au în deplasarea animalului. După regiunea pe care
o ocupă,aceste mase musculare,ei se împarte în:
> Muşchii crupei-sunt aşezaţi în jurul oaselor sacrum şi coxal, au una din
inserţii pe aceste oase şi cealaltă pe femur şi sunt reprezentaţi de:
gluteu superficial-este redus până la dispariţie, la rumegătoare, prezintă
o porţiune musculară în forma literei ,,V" (se inseră fix pe unghiul extern
al ilium-ului şi spina sacrală-prin fascia glutee şi mobil pe throcanterul
al III-lea femural) şi o aponevroză (se inseră pe tuberozitatea ischiatică);
acţionează ca abductor al coapse;
gluteu mediu-este un muşchi dezvoltat ce se întinde de la masa musculară
comună până la femur; se inseră fix pe masa comună, faţa internă a
fasciei gluteene, unghiul extern şi intern al ilium-ului, pe jumătatea
medială a fosei iliace externe, ligamentul sacro-iliac superior şi sacro-
sciatic şi mobil pe trochanterul mare caudal; acţionează ca extensor
al coapsei când membrul este ridicat de pe sol şi propulsor şi cabrator
când membrul este în sprijin;
piriform-este reprezentat de o porţiune musculară cu inserţia fixă pe
gluteul mediu şi mobilă pe creasta intertrochanterică caudală;
acţionează ca auxiliar al precedentului; gluteu accesoriu-este un muşchi
de formă triunghiulară, aspect alungit situat sub gluteul mediu şi se inseră
fix pe fosa iliacă externă, în jumătatea laterală şi mobil pe creasta
trochanterică laterală; acţionează ca auxiliar al gluteului mediu.
Muşchii profunzi ai bazinului-sunt plasaţi în contact intim cu oasele
bazinului şi sunt reprezentaţi de:
gluteu profund-este un muşchi scurt ce se inseră fix pe faţa externă a
crestei supraacetabulare şi mobil pe faţa internă a trochanterului mare
cranial; acţionează ca abductor al coapsei;
gemenii bazinului-sunt reprezentaţi de două fascicule musculare reduse
situate între ischium şi tendonul muşchiului obturator intern; acţionează
ca auxiliari ai gluteului profund;
obturator extern-este un muşchi lăţit situat sub gaura obturată ce se
întinde de la conturul găurii obturate până la fosa trochanterică;
acţionează ca adductor şi rotator lateral al coapsei;
pătratul femural-are aspect fusifor, este plasat oblic înapoia femurului
între faţa inferioară a ischium-ului şi faţa posterioară a femurului;
acţionează ca extensor al coapsei;
capsular-este situat între inserţia proximală a muşchilor dreptul femural
şi vastul lateral; acţionează ca tensor al capsulei articulare;
obturator intern-este situat pe planşeul cavităţii pelvine, peste gaura
obturată; se inseră fix pe pubis şi ischium, în jurul găurii obturate, pe faţa
internă a ilium-ului şi mobil în fosa trocantherică. La cal, tendonul trece prin
gaura ischiatică mică şi la rumegătoare, prin gaura obturată; acţionează ca
abductor al coapsei (la cal) şi adductor al copasei (la rumegătoare).
Muşchii coapsei-sunt voluminoşi şi puternici situaţi în jurul femurului:
> craniali-sunt situaţi pe faţa anterioară a femurului:
tensor al fasciei lata- se inseră fix pe unghiul extern al ilium-ului şi mobil-prin
porţiunea aponevrotică-pe fascia lata; acţionează ca tensor al fasciei lata;
cvadricepsul femural-este format din 4 muşchi: dreptul femural (este
situat în partea anterioară a femurului, se inseră proximal în fosetele
musculare de la sprânceana cavităţii acetabulare şi distal pe rotulă);
vastul lateral (se inseră proximal pe marginea şi faţa laterală a femurului
şi distal, pe patelă); vastul medial, se inseră proximal pe faţa medială a
femurului şi distal-pe rotulă); vastul intermediar (este situat între vastul
lateral şi medial, sub muşchiul dreptul femural la care aderă, se inseră
proximal-pe faţa cranială a femurului şi distal-pe rotulă); acţionează ca
exetrnsor al gambei şi propulsor;
> latero-caudali-sunt situaţi pe faţa latero-caudală a femurului:
biceps femural-ocupă partea caudo-laterală a coapsei, se inseră proximal
pe spina sacrală, ligamentul sacro-sciatic, aponevroza coccigiană,
tuberozitatea ischiatică; distal; prezintă 2 porţiuni-cranială ce se inseră pe
faţa anterioară a rotulei şi ligamentul tibio-rotulian şi caudală-se continuă
cu o aponevroză ce se inseră pe fascia gambieră propriu-zisă; din grosimea
muşchiului, se desprinde o bridă fibroasă ce se inseră pe calcaneu, paralelă
cu tendonul lui Achile; acţionează ca extensor al coapsei, propulsor,
cabrator, flexor al gambei şi tensor al fasciei gambiere;
semitendinos-este situat în spatele şi pe partea medială a bicepsului femural
(la cabaline, se prinde proximal pe spina sacrală şi tuberozitatea ischiatică;
la rumegătoare, se fixează pe tuberozitatea ischiatică); porţiunea
tendinoasă se lăţeşte şi se prinde pe creasta tibială; din tendon, se desprinde
o bridă fibroasă care ajunge până la calcaneu care, împreună cu cea a
muşchiului biceps femural se ţes şi formează tendonul intermediar care,
împreună cu tendonul lui Achile, contribuie la formarea corzii jaretului;
acţionează ca flexor al gambei, propulsor şi cabrator; semimembranos-este
situat oblic caudo-cranial, prezintă o extremitate simplă (la rumegătoare) ce
se inseră proximal pe tuberozitatea ischiatică; la cabaline, extremitatea
proximală este dublă şi se inseră pe marginea caudală a ligamentului sacro-
ischiatic; inserţia distală este pe condilul medial al femurului; acţionează ca
extensor al coapsei, propulsor şi cabrator.
> mediali-sunt reprezentaţi de muşchi dispuşi pe două straturi:
> superficial:
graţios-este un muşchi de formă lăţită ce se inseră fix pe simfiza ischio-
pubienă printr-o aponevroză comună cu a simetricului şi mobil-pe
ligamentul tibio-rotulian medial şi fascia gambieră propriu-zisă;
acţionează ca adductor al membrului şi tensor al fasciei gambiere;
croitor-este un muşchi alungit ce se inseră proximal pe fascia lombo-iliacă
şi distal pe ligamentul tibio-rotulian medial; acţionează ca adductor;
> profund:
pectineu-este situat sub muşchiul croitor, se inseră proximal pe marginea
anterioară şi faţa ventrală a pubisului şi distal pe faţa medială a
femurului, în jurul găurii vasculare; acţionează ca adductor al coapsei;
micul adductor-este un muşchi redus ca mărime ce se inseră pe faţa
ventrală a pubisului şi faţa caudală a femurului, la nivelul găurii
vasculare; acţionează ca adductor al coapsei;
marele adductor-este un muşchi lung format din 2 porţiuni (scurtă şi lungă) ce se
inseră proximal pe faşa ventrală a ischium-ului şi distal pe faţa poserioară şi pe
condilul medial al femurului; acţionează ca adductor al coapsei. Muşchii gambei-
sunt situaţi în jurul tibiei şi fibulei şi se sistematizează în:
> anteriori cu acţiune proximală-sunt reprezentaţi de:
tibial anterior-vine în contact cu faţa anterioară a tibiei, sub muşchiul
fibularul al III-lea, se inseră proximal pe fosa tibială, tuberozităţile laterală
şi cranială a tibiei şi distal, tendonul se bifurcă-unul se prinde pe metatars
şi celălalt-pe micul cuneiform; acţionează caflexor al metatarsului;
fibularul III-este reprezentat (la cal) numai printr-o porţiune tendinoasă;
la rumegătoare, este dezvoltat şi situat peste tibialul anterior; se inseră
proximal în fosa musculară cranială a femurului, prezintă un tendon distal
lăţit (la rumegătoare), bifid (la cal) şi se inseră pe cuboid şi tuberozitatea
proximală a metatarsului; acţionează ca flexor al metatarsului (la
rumegătoare şi în aparatul pasiv-la cabaline);
> anteriori cu acţiune distală-sunt reprezentaţi de:
extensor lung al degetelor piciorului-are o porţiune musculară cu aspect
fusiform ce se inseră proximal în fosa musculară cranială a femurului (la
cabaline); tendonul trece pe sub trei inele date de fascia gambieră,
pretarsiană şi premetatarsiană, se unesc în treimea mijlocie a metatarsului
cu tendonul lateral al degetelor piciorului şi se inseră pe eminenţa
piramidală a falangei a III-a; acţionează ca extensor ala falangelor;
extensor lateral al degetelor piciorului-este un muşchi cu aspect fusiform
ce se inseră proximal pe ligamentul femuro-tibial lateral şi fibulă; la
cabaline, tendonul se uneşte cu cel al muşchiului extensor lung al
piciorului în treimea mijlocie a metatarsului; la rumegătoare, este
denumit extensor al degetului IV; acţionează ca extensor al falangelor.
> posteriori cu acţiune proximală-sunt reprezentaţi de:
triceps sural-este reprezentat de o masă musculară voluminoasă situată în
planul superficial al muşchilor gambieri posteriori; este format din 3
muşchi (solear şi gemenii: lateral şi medial al gambei) ale căror tendoane
se unesc şi se inseră pe calcaneu; acţionează ca extensori ai metatarsului
şi propulsori;
> posteriori cu acţiune distală-sunt reprezentaţi de:
flexor superficial al degetelor piciorului-este format dintr-o porţiune
cărnoasă şi o puternică formaţiune fibroasă (la cabaline); se inseră
proximal în fosa plantară şi distal pe calcaneu şi pe marele burelet
glenoidian; acţionează ca flexor al falangelor;
flexor profund al degetelor piciorului-este cel mai dezvoltat muşchi al
regiunii, se inseră proximal pe faţa posterioară a tibiei, se prelungeşte cu
un tendon care, deasupra articulaţiei jaretului, se uneşte cu tendonul
tibialului posterior care, prin teaca mare post-sesamoidiană, în treimea
superioară a metatarsului, primeşte brida tarsiană şi se uneşte cu
tendonul flexorului lung al piciorului;
tibialposterior-este situat înapoia precedentului, se inseră proximal pe
tuberozitatea supero-laterală a tibiei; tendonul se uneşte cu cel al
felxorului lung al halucelui; flexor lung al degetelor piciorului-este un
muşchi cu aspect fusiform ce se inseră sub tars înapoia tuberozităţii
proximale laterale a tibiei; tendonul se uneşte sub tars cu tendonul
flexorului lung al halucelui; cei trei muşchi acţionează ca flexori ai
degetelor piciorului.
Muşchii autopodiului pelvin-sunt slab dezvoltaţi ca şi cei din regiunea similară a
membrului toracic. Un muşchi specific autopodiului pelvin este extensorul scurt
al degetelor piciorului.