Muşchii capului se sistematizează după formă, rol şi topografie, în:
> pieloşi;
> masticatori;
> hioidieni;
> ai organelor (limbă, văl palatin, faringe,
laringe)
♦ Muşchii pieloşi ai capului au inserţia mobilă pe piele şi
cea fixă pe oase, cartilaje şi fascii şi sunt inervaţi de nervul
facial. Se clasifică după funcţie, poziţie şi rol, în:
> pieloşi ai feţei-sunt reprezentaţi de muşchi reduşi situaţi în jurul orificiilor:
nazale, oculare şi bucal:
> pieloşi ai buzelor şi obrajilor-sunt reprezentaţi de:
> orbicular al gurii-este situat între tegumentul extern şi intern al buzelor, astfel
încât apare ca un sfincter; se inseră pe faţa laterală a incisivului, faţa labială
a mandibulei şi cele două rafeuri ale comisurii buzelor; acţionează în
prehensiunea alimentelor şi sfincter al orificiului bucal;
y zigomatic-este un muşchi cu aspectul unei benzi musculare ce se inseră pe
fascia maseterică sub spina maxilară, trece peste muşchiul maseterin şi se
inseră oral pe muşchiul bucal şi comisura buzelor; are rolul de a trage
comisura buzelor spre înapoi;
> ridicător propriu al buzei superioare-este format dintr-un corp muscular
fusiform uşor turtit ce se inseră ab or al pe maxilă, zigomatic şi lacrimal şi se
prelungeşte oral cu un tendon lung ce trece peste vârful nasului, se uneşte cu
omonimul şi formează o aponevroză comună ce se inseră oral pe muşchiul
orbicular al buzei superioare; acţionează ca ridicător al buzei superioare;
> coborâtor al buzei superioare-este specific rumegătoarelor şi suinelor, situat
sub muşchiul canin şi paralel cu acesta, se inseră aboral-pe tuberculul malar
şi oral-pe partea laterală a buzei superioare; are rolul de a trage lateral şi de
a coborî buza inferioară;
> cutanat alfeţei-este reprezentat de un fascicul muscular lăţit şi subţire ce
reprezintă inserţia muşchiului pielos pe comisura buzelor; are rolul de a trage
comisura buzelor înapoi şi în jos;
> coborâtor al buzei inferioare-este un muşchi cu aspect relativ fusiform situat
paralel cu marginea ventrală a muşchiului buccinator; se inseră oral-
printr-un tendon, în buza inferioară şi aboral-în spatele ultimului molar;
are rolul de a trage buza inferioară în jos;
> mental-este un muşchi impar redus, reprezentat de un nucleu muscular fibros
situat în ţesătura buzei inferioare;
> incisiv-este format din fascicule musculare reduse situate sub mucoasa
labială, este specific tineretului (viţel, mânz, miel) cu rol în supt.
> pieloşi ai nasului sunt reprezentaţi de:
> ridicător nazo-labial-este subţire, lăţit, se inseră aboral pe fascia epicraniană
şi osul frontal; la jumătatea orală se separă în două porţiuni: antero-dorsală
(se inseră pe aripa laterală a nasului) şi ventrală (se inseră pe muşchiul
orbicularul gurii); are rolul de ridicător al buzei superioare, comisurii buzei şi
aripii nasului;
> canin-are formă triughiulară şi se inseră aboral-pe maxilă, înapoia spinei
maxilare şi oral- pe aripa externă a nasului; acţionează ca dilatator al nării la
cabaline şi deviator lateral al comisurii buzelor la rumegătoare;
> lateral al nasului-este situat în zona incizurii nazo-maxilare, format din 4
porţiuni (la cabaline) ce se inseră pe oasele, membrana fibroasă şi cartilajele
aperturii; intervine în mobilitatea narinelor;
> transvers al nasului-este un muşchi impar specific cabalinelor de formă
patrulateră, cu fibrele musculare orientate transversal între cele două narine
şi inserţia pe faţa anterioară şi marginea laterală a cartilajelor alare; are
rolul de dilatator al narinelor;
> cutanat nazal-specific rumegătoarelor, est lat, fin, subţire cu fibrele orientate
transversal peste apofizele nazale şi se inseră pe cartilajele alare şi pielea
nărilor pe care o mişcă.
> pieloşi ai craniului şi pleoapelor sunt:
> frontal-este reprezentat de o formaţiune musculară subţire situată la baza
apofizei orbitare;fibrele sale se întreţes cu cele ale muşchiului orbicular al
pleoapelor; acţionează ca tremurător al pleoapei superioare;
> orbicular alpleoapelor-este situat în jurul orbitei şi grosimea pleoapelor, are
aspect circular, se inseră pe tuberculul lacrimal şi oasele care delimitează
orbita; acţionează pentru închiderea pleoapelor;
> lacrimal (sau malar)-are formă triunghiulară, este situat înaintea şi sub orbită
şi acţionează ca tremurător al pleoapei.
> pieloşi ai urechii-situaţi în jurul cartilajelor auriculare şi sunt:
♦ extrinseci leagă urechea de formaţiunile învecinate:
> scutulari-sunt situaţi în plan superficial, se prind cu o extremitate pe
cartilajul scutular şi cu cealaltă pe formaţiunile osoase din jur:
> zigomato-scutular-este foarte redus la cabaline şi foarte dezvoltat la
rumegătoare, se inseră pe arcada zigomatică şi marginea antero-laterală
acartilajului scutular; are rolul de a trage cartilajul scutular înainte;
> fronto-scutular-este relativ scurt, lăţit şi situat între arcada orbitală şi
marginea anterioară a cartilajului scutular şi are rolul de a trage cartilajul
scutular spre înainte;
> inter-scutular-este lat, subţire şi acoperă spaţiul dintre cartilajul scutular şi
creasta fronto- parietală pe care se inseră cu o aponevroză; are rolul de a
trage de cartilajul scutular spreînainte şi medial.
> scutulo-auriculari-au rolul de a trage cartilajul scutular de cartilajul
conchal şi sunt situaţi pe două straturi:
> superficial:
> scutulo-auricular superficial mare-trece de pe faţa externă, marginea medială
a cartilajului scutular pe partea medială a cartilajului conchal;
> scutulo-auricular superficial mic-este alcătuit dintr-un fascicul muscular
situat sub muşchiul precedent pe care îl încrucişează între cartilajul scutular
şi partea dorso-caudal a pavilionului urechii, acţionând împreună cu acesta;
> profund:
> scutulo-auricular profund mare-este alcătuit dintr-un fascicul muscular
orientat medio- lateral între cartilajul scutular şi partea medială a pavilionului;
> scutulo-auricular profund mic-este alcătuit dintr-un fascicul muscular
încrucişat cu precedentul, între cartilajul scutular şi partea posterioară a
pavilionului; au rolul de a roti pavilionul urechii în afară şi înapoi.
> muşchii auriculari-au inserţia mobilă pe cartilajul conchal şi inseţia
fixă pe formaţiunile din jur:
> zigomato-auricular-este situat între baza conchiei şi arcada zigomatică şi are
rolul de a trage conchia auriculară spre înainte;
> parotido-auricular-are forma unei panglici subţiri ce se inseră fix pe fascia
glandei parotide şi mobil sub baza conchiei auriculare; are rolul de abductor
al urechii;
> cervico-auricular superficial-este reprezentat de un fascicul muscular redus
situat între baza conchiei auriculare şi coarda ligamentului cervical şi are
rolul de a trage pavilionul urechii spre înapoi;
> cervico-auricular mijlociu-este situat parţial sub precedentul, are o formă
triunghiulară, se inseră pe coarda ligamentului cervical şi pe faţa laterală a
bazei pavilionului şi are rolul de a roti pavilionul urechii spre lateral şi înapoi;
> cervico-auricular profund-are aspectul unei benzi ce pleacă de pe coarda
ligamentului cervical pe baza cartilajului conchal şi este acoperit de glanda
parotidă; are rolul de a roti în lateral şi spre înapoi pavilionul urechii;
> temporo-auricular profund-are aspect triunghiular, pleacă de pe creasta
sagitală a occipitalului spre baza pavilionului urechii şi are rolul de a trage
pavilionul urechii spre planul medial;
> timpano-auricular-are aspect fusiform, este situat pe partea medială a bazei
conchiei auriculare şi a conductului auditiv extern şi are rolul de a scurta
conductul auditiv extern.
♦ intrinseci-se prind cu ambele extremităţi pe cartilajul conchal, sunt reduşi şi au
rolul de a modifica pavilionul urechii.
♦ Muşchii masticatori sunt implicaţi în procesul de masticaţie:
> buccinator-este situat în jumătatea anterioară a obrajilor şi este format din
două porţiuni: bucală (este situată în planul superficial, se inseră pe spaţiul
interdentar al maxilei şi al mandibulei şi are aspect penat) şi molară (este
alungită, situată în cea mai mare parte sub muşchiul maseter şi se inseră pe
tuberozitatea alveolară şi mandibulă, în spatele molarilor; are rolul de a
readuce bolul alimentar între tablele dentare;
> maseter-este situat pe faţa laterală a mandibulei, fibrele musculare sunt
orientate pe două (la cabaline) sau trei direcţii (la ovine) ce se intersectează
cu formaţiuni fibroase; se inseră fix pe spina maxilară (tuberculul malar) şi
creasta maxilară şi mobil pe curbura şi faţa laterală a mandibulei; acţionează
ca ridicător al mandibulei, propulsor şi uşor deviator lateral al mandibulei;
> temporal-este format din două porţiuni-orbitară (se inseră fix pe suprafaţa
fasciei temporale şi creasta temporală) şi temporală (se inseră fix pe creasta
post orbitară) şi mobil-ambele porţiuni, pe apofiza coronoidă şi marginea
anterioară a mandibulei sub condilul mandibular; acţionează ca ridicător al
mandibulei;
> pterigoidian lateral-este vizibil la cabaline şi ovine, are aspect fusiform, situat
pe faţa internă a articulaţiei temporo-mandibulare şi se inseră fix pe faţa
laterală a apofizei pterigo-palatine şi mobil pe gâtul condilului mandibular;
acţionează ca propulsor şi deviator lateral al mandibulei;
> pterigoidian medial-este situat pe partea internă a mandibulei, este împărţit în
două planuri: superficial şi profund-vine în contact cu faţa medială a
mandibulei, se inseră fix pe marginea crestei pterigo-palatine şi mobil pe faţa
medială a mandibulei; acţionează ca ridicător şi propulsor al mandibulei şi
deviator lateral al mandibulei (când acţionează singular);
> digastric-este format din două porţiuni cărnoase: prima-se inseră fix pe
apofiza jugulară a occipitalului şi mobil pe ramura recurbată a mandibulei în
dreptul tuberozităţii-porţiunea occipitală) şi a doua se inseră pe faţa medială
a marginii ventrale a mandibulei; are rol de coborâtor al mandibulei.
♦ Muşchii gâtului
Musculatura regiunii cervicale este foarte dezvoltată, se dispune în
straturi şi asigură o mare mobilitate gâtului şi capului. Mobilitatea vertebrelor este
dată de stratul muscular profund situat în vecinătatea vertebrelor cervicale
(constituie musculatura intrinsecă a gâtului). În afară de aceşti muşchi proprii ai
gâtului, există o serie de muşchi care s-au dezvoltat în teritoriul cefalic, ulterior au
migrat în regiunea gâtului şi trunchiului şi sunt la suprafaţa precedenţilor.
O altă grupă de muşchi este ataşată centurii scapulare, se inseră pe gât şi
trunchi. Musculatura proprie a gâtului se găseşte în profunzime, iar musculatura
care a pătruns în teritoriul cervical ocupă o poziţie superficială. Musculatura
cervicală este învelită de trei fascii superficiale derivate din ţesutul conjunctiv:
> cervicală
superficială-acoperă
toată
musculatura
gâtului,
reprezintă
continuarea fasciei superficiale a trunchiului şi se prinde pe ligamentul cervical;
> mijlocie-reprezintă continuarea, în regiunea cervicală, a fasciei endotoracice,
suspendă viscerele (traheea, esofagul, vasele sanguine şi nervii), este situată
în regiunea cervicală ventrală şi se inseră pe apofizele transverse cervicale;
> cervicală profundă-este specifică musculaturii stratului patru şi se prinde pe
toate apofizele vertebrele cervicale;
Musculatura cervicală este sistematizată în:
> dorsală-cuprinde muşchi situaţi dorsal de apofizele transverse ale
vertebrelor cervicale pe patru straturi:
> în stratul I se află:
> trapez cervical-este situat superficial, se inseră pe spina scapulară şi coarda
ligamentului cervical şi are rolul de a ridica şi bascula spata.
> în stratul II se află:
> romboid cervical-se inseră pe unghiul cervical al spetei şi coarda ligamentului
cervical şi are rolul de a bascula spata;
> dinţat cervical-este situat sub şi înaintea spetei, are rolul de înclinarea gâtului
şi tragerea spetei spre înainte;
> splenius-este un muşchi lat de formă triunghiulară dispus pe laturile gâtului şi
are rol de extensor al capului.
> ventrală-cuprinde muşchi situaţi ventral faţă de apofizele transverse ale
vertebrelor cervicale pe două straturi:
> superficial-vin în contact cu traheea, esofagul, vasele şi nervii:
> sterno-mandibular-are rol deflexor al capului;
> cleido-mastoidian-delimitează în regiunea ventrală, împreună cu sterno-
mandibularul, jgheabul jugular care adăposteşte vena jugulară; prin acţiunea sa,
are rolul de a trage capul şi gâtul în jos sau lateral şi membrul toracic spre înainte;
> cleido-transvers-are rol în înclinarea laterală a gâtului şi oscilaţia spetei;
> cleido-brahial-este intercalat între braţ şi gât şi se continuă, caudal, cu precedenţii;
> omo-hioidian-este un muşchi lat dispus transversal, delimitează fundul
jgheabului jugular şi acţionează asupra complexului hioidian;
> sterno-tiroidianul;
> sterno-hioidianul-are rol în deplasarea înapoi a hioidului şi a laringelui.
> profund-vin în contact intim cu vertebrele:
> lung al gâtului-acţionează caflexor al gâtului;
> scalen-este alcătuit din două porţiuni-dorsală şi ventrală şi acţionează
caflexor al gâtului;
> ilio-costal cervical-are rolul de înclinător lateral al gâtului;
> lung al capului-este flexor al capului;
> drept ventral al capului-este un tensor al capsulei articulare şi flexor auxiliar
al capului;
> drept lateral al capului-este flexor auxiliar al capului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu