2.3.4 Muşchii trunchiului

Muşchii trunchiului sunt complecşi şi se sistematizează în muşchii:
> episomei;
> toracali;
> axilari;
> abdominali.
♦ Muşchii episomei (sau ai spinării) se dispun în jurul coloanei vertebrale, în
regiunile dorsale, lombară şi costală, între vertebre şi coaste sau în spaţiul
intercostal, pe 4 straturi:
> în stratul I sunt muşchii:
trapez toracal-are formă triunghiulară, se inseră fix pe apofizele spinoase ale
grebănului şi pe aponevroza muşchiului marele lat dorsal şi mobil pe
tuberozitatea spinei scapulare; acţionează ca ridicător al spetei;
marele lat dorsal (latissimus dorsi)-are formă relativ triunghiulară, prezintă o
porţiune musculară inserată pe tuberculul rotund al humerusului; aponevroza
este întinsă şi se prinde pe apofizele spinoase dorsale (cu excepţia primelor
patru), pe fascia toraco-lombară şi creasta iliacă; acţionează ca flexor al
braţului când membrul este ridicat de pe sol şi propulsor când membrul este în
sprijin pe sol.
> în stratul II sunt muşchii:
romboid toracal-are formă dreptunghiulară şi este dublat, pe faţa medială, de o
lamă elastică cu rol de amortizor; se inseră fix pe vârful apofizelor spinoase ale
vertebrelor toracale III-VI şi mobil pe faţa internă a cartilajului suprascapular;
acţionează ca ridicător al spetei;
dinţat toracal dorsal-este redus, lăţit, situat la nivelul unghiului costal, acoperă
unghiul ilio-costal şi este alcătuit din porţiunile: musculară-cu fibrele orientate
oblic şi festonată pe marginea ventrală datorită inserţiilor pe coaste şi
aponevrotică-situată în prelungirea marginii dorsale; se inseră pe apofizele
spinoase dorsale şi lombare; acest muşchi prezintă 2 porţiuni, în raport cu
direcţia fibrelor: cranială-fibrele orientate oblic şi înapoi şi în jos ce se prind pe
marginea cranială a coastelor (la cabaline:5-12; la taurine:5-8; la ovine-lipseşte)
şi caudală-fibrele orientate oblic în jos şi înainte ce se inseră pe marginea
caudală a ultimelor coaste (la cabaline-8; la taurine: 7-8, la ovine: 5-7);
acţionează ca inspirator (porţiunea cranială) şi expirator (porţiunea caudală).
> în stratul III sunt muşchii:
ilio-costal toracal-este un muşchi subţire, lung, alcătuit din fascicule succesive
orientate dorso-ventral, caudo-cranial, situat în loja ventrală a muşchilor: dinţat
dorsal-stâng şi drept; primul fascicul se inseră pe creasta iliacă unde fuzionează
cu muşchiul ilio-spinal şi formează masa comună, apoi se inseră pe extremitatea
liberă a primelor apofize transverse lombare şi pe ultima coastă; fasciculul
următor celui de pe prima coastă sare peste 3-4 coaste şi se prinde pe o alta cu
ajutorul unui tendon; restul fasciculelor se comportă identic; ultimul tendon se
prinde pe apofiza transversă a ultimei vertebre cervicale; acţionează ca redresor
al coloanei vertebrale şi expirator auxiliar;
ilio-spinal-este format dintr-o serie de fascicule greu de individualizat dispuse în
jgheabul vertebro-costal, în loja dorsală a muşchilor seraţi dorsali fiind acoperit
de o fascie puternică; acţionează ca extensor şi redresor al coloanei vertebrale.
♦ Musculatura toracelui delimitează pereţii laterali şi planşeul cavităţii
toracice fiind reprezentată de:
intercostali-sunt situaţi în spaţiile dintre coaste atât în dreptul coastelor propriu-
zise cât şi în dreptul cartilajelor costale şi formează straturi de fibre musculare
aproape perpendiculare între ele;
transvers al coastelor-este reprezentat de un fascicul muscular aplatizat orientat oblic
ventro-caudal; începând de la prima coastă, trece peste feţele laterale ale coastelor a
II-a şi a III-a şi ajunge până la al IV-lea cartilaj costal; intervine în expiraţie;
transvers al toracelui-este un muşchi de formă triunghiulară situat în cavitatea
toracică deasupra sternului; fibrele musculare sunt orientate transversal de la
nivelul unui rafeu median până la cartilajele costale; intervine în expiraţie;
retractor al ultimei coaste-are originea pe extremitatea apofizelor transverse ale
primelor două vertebre lombare şi se inseră pe ultima coastă; acţionează ca expirator;
dinţat ventral toracal-intervine, împreună cu dinţatul ventral cervical, în
suspensia trunchiului între cele două membre toracice; prin intermediul unor
dinţături se inseră pe feţele laterale ale primelor coaste, se orientează spre
suprafaţa serată de pe faţa medială a spetei; pe faţa laterală prezintă o
aponevroză; acţionează ca basculator al spetei;
diafragmul-are aspect de cupolă musculo-aponevrotică a cărei convexitate
pătrunde în cavitatea toracică; separă cavitatea toracică de cavitatea
abdominală; porţiunea musculară este situată la periferie şi se prinde pe
primele vertebre lombare, faţa medială a hipocondrului şi apendicele xifoid al
sternului; porţiunea aponevrotică (sau centrul frenic) are o poziţie centrală;
muşchiul este perforat de trei orificii prin care trec: artera aortă,esofagul şi vena
cavă caudală; acţionează în inspiraţie.
♦ Musculatura axilară (sau pectorală) are rolul de a lega membrul anterior de
trunchi şi este dispusă pe două straturi:
> superficial:
pectoral descendent-este plasat în regiunea prepectorală, se inseră fix pe
manubriul sternal şi mobil pe creasta humerusului şi delimitează, împreună cu
muşchiul cleido-brahial, spaţiul delto-pectoral; acţionează ca adductor al
membrului anterior;
pectoral transvers-este un muşchi foarte lăţit şi cu fibrele musculare orientate
transversal; se inseră fix pe stern şi mobil-pe creasta humerusului (porţiunea
cranială) şi pe fascia antebrahială (porţiunea caudală); acţionează ca adductor
al membrului anterior şi tensor al fasciei antebrahiale.
> profund:
pectoral ascendent-este un muşchi de formă triunghiulară, se inseră cranial pe
tuberculii humerali şi caudal pe stern şi tunica abdominală; acţionează ca
adductor şi basculator al spetei şi propulsor (când inserţia este reversibilă);
pectoralprescapular (sau subclavicular)-se inseră fix pe faţa laterală a sternului
şi mobil pe fascia scapulară laterală; acţionează în propulsie (când membrul este
în sprijin pe sol); când inseţia pe stern este fixă, muşchiul acţionează ca
basculator al spetei şi tensor al fasciei scapulare laterale.
♦ Muşchii abdominali participă la formarea pereţilor cavităţii abdominale şi
se sistematizează topografic în:
>
inferiori-sunt reprezentaţi de 4 perechi de muşchi care formează
podeaua şi pereţii laterali ai cavităţii abdominale. Ei sunt:
> oblic extern al abdomenului - este un muşchi lat, format dintr-o porţiune
musculară situată pe faţa laterală a hipocondrului care se inseră pe coastele
asternale şi ultimele patru coaste sternale sub forma unor dinţături care se
angrenează cu dinţăturile muşchiului dinţat ventral şi se continuă cu o
porţiune aponevrotică intinsă de formă triunghiulară ce se ţese cu aponevroza
muşchiului oblic intern. Porţiunea aponevrotică participă la formarea liniei
albe. Acţionează ca expirator, flexor al coloanei vertebrale, susţinător al
masei intestinale, intervine în actul parturiţiei (la femele) şi/sau al defecării;
> muşchiul oblicul intern; reprezintă deschiderea traiectului inghinal în
cavitatea abdominală;
oblicul intern al abdomenului-este un muşchi lat de formă triunghiulară ce se
inseră pe unghiul extern al ilium-ului de unde iradiază mobil pe faţa internă a
ultimelor două coaste şi participă la formarea liniei albe;
> drept abdominal-este un muşchi poligastric ce se situează pe faţa ventrală,
între aponevrozele muşchiului oblicul intern şi transversul abdominal; se
inseră pe faţa ventrală a sternului, cartilajele ultimelor coaste sternale şi
primele coaste asternale, linia albă,marginea anterioară a pubisului şi
tendonul prepubian; acţionează ca expirator şi flexor al coloanei vertebrale;
transversul abdominal-este un muşchi lat ce prezintă o porţiune musculară ce
se inseră dorsal pe faţa internă a hipocondrului (prin dinţăturile ce se
angrenează cu dinţăturile muşchiului diafragm) şi o aponevroză largă ce
delimitează linia albă; acţionează în comun cu muşchii oblici;
> superiori-sunt acoperiţi, la exterior, de fascia lombo-iliacă, situaţi pe
plafonul cavităţii abdominale, pe două straturi (superficial şi profund)
şi sunt reprezentaţi de muşchii:
> psoas mic-este un muşchi cu aspect semipenat situat în apropierea liniei de
simetrie; se inseră pe corpul ultimelor trei vertebre toracale şi pe toate
vertebrele lombare; porţiunea tendinoasă se inseră caudal pe tuberculul
psoatic; acţionează ca flexor al coloanei vertebrale lombare;
> psoas mare-este un muşchi situat pe partea laterală a muşchiului psoas mic
dar este mai voluminos; se inseră pe corpul şi apofizele transverse ale
ultimelor două vertebre toracale şi ale primelor cinci vertebre lombare;
porţiunea tendinoasă trece printre cele două porţiuni ale muşchiului iliac şi se
inseră pe trochanter; acţionează ca flexor şi rotator în afară al coapsei;
> iliac-este un muşchi situat în fosa iliacă internă; este formată din două
porţiuni: medială (se inseră pe creasta ileo-pectinee şi trochanterul mic) şi
laterală (se inseră pe faţa inferioară a unghiului extern al ilium-ului şi pe
articulaţia sacro-iliacă; acţionează în comun cu muşchiul psoasul mare;
> pătrat al lombelor-este un muşchi cu aspect fasciculat, foarte turtit, situat sub
apofizele transverse lombare în direcţie oblică, dinapoi spre dinainte;
acţionează ca înclinător lateral al coloanei vertebrale.