HISTOLOGIE GENERALĂ (studiul ţesuturilor)

3.1. Definiţia, clasificarea şi histogeneza ţesuturilor
din organismul animal

Ţesuturile sunt formaţiuni morfologice în structura cărora intră diferite
componente histologice elementare (celule, fibre şi substanţă intercelulară).
Elementele histologice din compoziţia unui ţesut provin prin dezvoltarea,
diferenţierea şi specializarea celor trei foiţe embrionare, fiecare ţesut având o
anumită structură şi un anumit tip de metabolism.
Ştiinţa care se ocupă cu studiul caracterelor microscopice ale ţesuturilor din
organismele vii se numeşte Histologie. Denumirea derivă din cuvintele greceşti
„histos” (ţesut) şi „logos” (ştiinţă). Definiţia este completată prin explicarea
noţiunii de ţesut, originară din cuvântul francez „tissue” (structură sau ţesătură).
În structura organismului animal se disting cinci grupe principale de
ţesuturi: epiteliale, conjunctive, muscular, nervos şi sanguin, fiecare grupă, la
rândul său, cuprinzând mai multe subgrupe.
Principalele criterii utilizate pentru clasificarea ţesuturilor sunt asemănările
morfologice, macroscopice şi microscopice, aspectul elementelor componente,
proporţia dintre acestea şi funcţiile îndeplinite de elementele componente.